Sunt recunoscator ...

Sotului (sotiei) care sforaie toata noaptea,
Pentru ca doarme acasa cu mine si nu cu altcineva !

Fiicei mele adolescente care se plange ca trebuie sa spele vasele,
Pentru ca inseamna ca este acasa si nu pe strazi.

Impozitelor pe care le platesc,
Pentru ca inseamna ca sunt angajat.

Murdariei de curatat dupa o petrecere,
Pentru ca inseamna ca am fost inconjurat de prieteni.

Hainelor care sunt putin cam strimte,
Pentru ca inseamna ca am destul de mincare.

Umbrei mele care ma insoteste la munca,
Pentru ca inseamna ca sunt afara la lumina soarelui.

Podelei care trebuie stearsa si ferestrelor care trebuiesc spalate,
Pentru ca inseamna ca am o locuinta.

Tuturor nemultumirilor la adresa guvernului pe care le aud,
Pentru ca inseamna ca avem libertatea cuvintului.

Locului de parcare pe care il gasesc tocmai la capatul parcarii,
Pentru ca inseamna ca pot sa merg si ca am fost binecuvantat cu un mijloc de transport.

Zgomotului pe care trebuie sa-l suport de la vecini,
Pentru ca inseamna ca pot auzi.

Gramezii de rufe de spalat si calcat,
Pentru ca inseamna ca am haine de imbracat.

Oboselii si durerilor musculare la sfarsitul unei zile,
Pentru ca inseamna ca am fost capabil sa muncesc din greu.

Soneriei care ma trezeste in zorii zilei,
Pentru ca inseamna ca sunt viu.

Superb...

Pe mine unul m-a marcat acest clip. Viata trecere repede si cei dragi mor si mai repede... demonii trectului ne urmaresc toata viata si tot ce lasam in urma noastra sunt urmasii carora le dam viata... asta am invatat eu.

P.S. Daca ti se incetineste exagerat de tare browserul cand vizualizezi filmul imi cer scuze in numele celor de la 220.ro dar pe youtube.com sau alte servicii nu am gasit acest clip, fiind o capodopera PIXAR.

Paradoxul vremurilor noastre

Paradoxul vremurilor noastre in istorie este ca avem cladiri
mai mari, dar suflete mai mici; autostrazi mai largi,
dar minti mai inguste. Cheltuim mai mult, dar avem mai putin;
cumparam mai mult, dar ne bucuram mai putin.
Avem case mai mari, dar familii mai mici, Avem mai multe
accesorii, dar mai putin timp; avem mai multe functii, dar mai
putina minte, mai multe cunostinte, dar mai putina judecata;
mai multi experti si totusi mai multe probleme, mai multa
medicina, dar mai putina sanatate.
Bem prea mult, fumam prea mult, cheltuim prea nesabuit,
radem prea putin, conducem prea repede, ne enervam prea tare,
ne culcam prea tirziu, ne sculam prea obositi, citim prea putin,
ne uitam prea mult la televizor si ne rugam prea rar.
Ne-am multiplicat averile, dar ne-am redus valorile.
Vorbim prea mult, iubim prea rar si uram prea des.
Am invatat cum sa ne castigam existenta, dar nu cum sa ne facem o viata.
Am adaugat ani vietii si nu viata anilor. Am ajuns pana la luna si inapoi
dar avem probleme cand trebuie sa traversam strada sa
facem cunostinta cu un vecin. Am cucerit spatiul cosmic, dar nu si
pe cel interior. Am facut lucruri mai mari, dar nu mai bune.
Am curatat aerul, dar am poluat solul. Am cucerit atomul,dar nu si
prejudecatile noastre.
Scriem mai mult, dar invatam mai putin. Planuim mai multe, dar realizam mai putine.
Am invatat sa ne grabim, dar nu si sa asteptam.
Am construit mai multe calculatoare: sa detina mai multe informatii,
sa produca mai multe copii ca niciodata,dar comunicam din ce in ce mai putin.
Acestea sunt vremurile fast-food-urilor si digestiei
incete; oamenilor mari si caracterelor meschine; profiturilor
rapide si relatiilor superficiale.
Acestea sunt vremurile in care avem doua venituri, dar mai multe divorturi,
case mai frumoase, dar camine destramate.
Acestea sunt vremurile in care avem excursii rapide,scutece de unica folosinta,
moralitate de doi bani, aventuri de-o noapte, corpuri supraponderale si
pastile care iti induc orice stare de la bucurie la liniste si la moarte.
Sunt niste vremuri in care sunt prea multe vitrine, dar nimic in interior.
Aminteste-ti sa-ti petreci timp cu persoanele iubite,pentru
ca nu vor fi langa tine o eternitate.
Aminteste-ti sa spui o vorba buna copilului care te venereaza,
pentru ca acel copil va creste curand si va pleca de langa tine.
Aminteste-ti sa-l imbratisezi cu dragoste pe cel de langa tine
pentru ca aceasta este singura comoara pe care o poti oferi cu
inima si nu te costa nimic.
Aminteste-ti sa spui "TE IUBESC" partenerului si persoanelor
pe care le indragesti, dar mai ales sa o spui din inima.
O sarutare si o imbratisare vor alina durerea atunci cand sunt sincere.
Aminteste-ti sa-i tii pe cei dragi de mana si sa pretuiesti
acel moment pentru ca intr-o zi acea persoana nu va mai fi langa tine.
Fa-ti timp sa iubesti, fa-ti timp sa vorbesti, fa-ti timp sa impartasesti
gandurile pretioase pe care le ai.
Tuturor prietenilor mei, va multumesc ca existati!"

All Good Things Come To An End

Nelly Furtado - Al...

De vreo cateva zile ascult Nelly Furtado - All Good Things Come To An End. Adica ascult, nu aud. Ca de-o vreme tot o da la radio dar pentru mine era doar o unda muzicala placuta la ureche.

Dar ascultand melodia (si mai ales versurile) am ajuns la o veche constatare existentiala: Toate lucrurile bune au un sfarsit. Si vreau sa contrazic treaba asta. Este un adevar partial. Adica gresit. E usor sa constati ca toate lucrurile bune ajung la un sfarsit. Ca dragostea cea mare s-a stins, ca gelul din pixul care scrie cel mai fain s-a terminat. Ca banii castigati s-au topit repede. Ca flacara puternica arde rapid. Dar asta pentru ca privim lucrurile dintr-un singur unghi posibil: cel subiectiv.

Suntem oameni. Ne obisnuim si cu binele dar si cu raul. Dar mai usor ne obisnuim cu binele si nu mai simtim ca-i bine. Simtim mult mai bine trecerea de la bine la rau decat de la rau la bine. Zic de la bine la rau pentru ca atunci cand acel lucru "bun" s-a terminat, ajungi de la un "bine" la un "rau" pe care il simti mult mai apasator decat invers. Dar in intreg Universul (sau Universurile) exista o singura constanta: schimbarea.

Intotdeauna vor veni vremuri rele si vremuri bune, intotdeauna va fi "mai rau" si "mai bine". E doar o chestie de perspectiva. Aseara cand m-am pus in pat ma cam durea capul. Azi dimineata m-am trezit bine-sanatos (multumesc lui Dumnezeu). Lucrul asta e greu de perceput. Daca m-as fi culcat sanatos si m-as fi trezit cu dureri, as fi zis ce bine era ieri. Ce bine e sa fii sanatos.

Dar toate lucrurile sunt trecatoare. Cele bune impreuna cu cele rele. E o natura a firii, a lucrurilor, a tot ceea ce este lumesc. Doar ca unele se incadreaza intr-un anume domeniu de timp, iar altele in altul. Daca ai castiga o sumedenie de bani intr-o zi si i-ai cheltui pe toti in ziua urmatoare ai zice "All Good Things Come To An End". Daca dupa 5 ani ai castiga zi de zi cate o suma importanta de bani timp de ani de zile ar trebui sa zici "All Bad Things Come To An End". Dar nu zici. De ce? Daca dupa inca 5 ani acea suma de bani n-ar mai veni zilnic ai zice din nou "All Good Things Come To An End" - adica a fost frumos dar pentru ca a fost asa frumos a durat putin. 5 Ani??? Aia e putin? Ce sa mai zic o zi.

E posibil sa o duci bine o viata intreaga si spre batranete sa ajungi sa o duci mai rau. Dar se poate si invers. Trebuie doar sa deschizi un pic ochii, sa privesti si sa multumesti bunului Dumnezeu pentru ca esti sanatos, pentru ca ai ce sa pui pe masa, ca stai la caldura... pentru ca se putea sa fie mult mai rau si pentru ca poate n-ai simtit cand ai mers de la rau la bine. Societatea ne-a facut sa "vedem" doar cand trecem de la bine la rau... desi mult mai important e sa vezi cat de "bine" este si sa vezi cand se termina un lucru rau si cand treci la bine.
Parerea mea.

Lectie de viata

O femeie iese din casă şi vede 3 moşnegi cu barbă albă stând în faţa casei. Nu-i cunoştea dar vazându-i supăraţi îi invita în casă să manânce ceva.
"Soţul tău este acasă?" - întreabă ei.
"Nu , este ieşit"
"Atunci nu putem intra" - replică ei. Seara când soţul se întoarce acasă ea îi povesteşte despre cei trei moşnegi..
"Du-te şi spune-le că am venit şi pofteşte-i înăuntru."Femeia se duce şi îi invită.
"Nu putem intra toţi în casă" replică ei.
"Cum aşa?" întreabă ea.
Unul dintre moşnegi îi explică. Eu sunt BUNĂSTARE , el este SUCCES iar celălalt este IUBIRE. Acum du-te şi întreabă-l pe soţul tău care dintre noi să vina în casă.
Femeia intră în casă şi îi spune soţului, care se bucură. "Ce bine!!, în acest caz invită-l pe BUNĂSTARE să ne umple casa cu bunăstare!"
Soţia nu a fost de acord. "De ce să nu-l invităm pe SUCCES?"
Nora îi asculta dintr-un colţ al casei. "N-ar fi mai bine să-l invităm pe IUBIRE? Casa noastră ar fi atunci plină de iubire!" - a sugerat nora.
"Hai să ne ghidăm după sfatul norei" îi zice soţul soţiei.
"Du-te afară şi invită-l pe IUBIRE să ne fie oaspete."
Femeia iese afară şi întreabă:
"Care dintre voi este IUBIRE? Pe el îl invităm să ne fie oaspete."
IUBIRE porneşte înspre casă. Odată cu el se pornesc în urma lui şi ceilalţi doi.Surprinsă femeia întreabă : "L-am invitat doar pe IUBIRE. Cum de veniţi şi voi cu el?"
Cei trei moşnegi replicară: "Dacă l-ai fi invitat pe BUNĂSTARE sau pe SUCCES, ceilalţi ar fi rămas pe loc, dar de vreme ce l-ai invitat pe IUBIRE , unde merge el mergem şi noi. Unde este IUBIRE este şi BUNĂSTARE şi SUCCES!!!!!!"

Informatii daunatoare... sau ceea ce NU ar trebui sa stim

Ieri eram la cumparaturi prin Real cand ma tot gandeam la povestea regelui african de zilele trecute... si ma gandeam daca exista sau nu un destin... un istorie a faptelor care se vor intampla intr-un anume fel sau nu. Mai ales ca genul de intamplari din poveste se regasesc in viata noastra a tuturor. Se intampla un lucru aparent rau, si apoi ne dam seama ca a fost foarte bine ca s-a intamplat asa ca daca nu se putea intampla mult mai rau. Mergem cu masina de ex. si se strica fara nici un motiv aparent. Dupa un sfert de ora fara nici un motiv (din nou) porneste fara probleme, conduci mai departe si iti dai seama ca ajungi la o aglomeratie de masini si oameni, politie, ambulante, toate prezente pt. ca s-a petrecut un accident in care - daca masina nu facea figuri - erai tu. Disclaimer: Eu n-am patit asa ceva (pentru ca masinuta mea nu m-a lasat niciodata) dar cunosc persoane care au patit.

Dar ce nu suna bine cu "ceea ce este scris sa se intample" nu-i deloc sanatos pentru ca ne face sa nu mai vrem sa luptam pentru idealurile noastre. N-ar avea rost sa ne zbatem pentru un lucru pentru ca oricum daca nu trebuie sa-l obtinem... nu-l vom obtine. Am fi lenesi si ignoranti. NOT OK!

Daca am stii cu siguranta ca istoria NU ne este "pre-destinata" s-ar demonta o tona de alte concepte de la religie la orice domeniu stiintific care se ocupa cu "secunda viitoare" ceea ce iar nu este ok. Am fi o turma de oameni care oricand s-ar putea anihila din propria prostie (vezi USA - Irak, Iran etc), am trai si am muri ca niste caini. Fara sursa, scop si directie. Unii sunt convinsi ca nu exista si ajung sa calce in picoare pe semenii lor (prieteni, rude, cunostinte sau chiar straini) ca sa ajunga ei sus (pe orice fel de scara ierarhica de natura pamanteasca - si doar atat din pacate).

Si totusi multi dintre noi am simtit la un moment sau altul (sau mai multe) ca o serie de intamplari s-au intamplat intr-o desfasurare perfecta. Ca ai atins un scop datorita multitudinii de variabile care s-au potrivit la perfectie. I se zice super-coincidenta si eu nu cred ca exista conceptul de coincidenta.

Concluzia? Cred ca nu trebuie sa stim daca exista destin sau nu. E o informatie daunatoare. E ca si cu reincarnarea. Daca am stii 100% ca nu ne mai reincarnam, am face tot ce ne trece prin cap pentru ca viata trece si tineretea nu se mai intoarce. Iar apoi ne-am cai si am trai o eternitate in rai. Daca am stii ca intr-adevar vom trai din nou, vom face in viata asta tot ce ne trece prin cap pentru ca si-asa o sa avem sansa sa ne "reparam" comportamentul. Not ok.

Dar daca pur si simplu nu stim? Deja e mai bine. Deja trebuie sa fim intelepti, iubitori, sa avem grija de noi dar si de ceilalti si sa nu uitam idealurile si lucrurile frumoase pentru simplu motiv ca s-ar putea sa fie singurele pe care le ducem cu noi pe lumea cealalta. Daca exista. Si daca nu exista, macar vom fi memorati ca niste oameni mari, buni, blanzi si intelepti. Sau amandoua variante. Castigul este pe ambele variante.

Parerea mea.

Ce inseamna sa fii normal

"Normal înseamnă să te îmbraci în haine pe care le-ai cumpărat pentru lucru, să conduci prin aglomeratie într-o masină pe care încă o plătesti, astfel încât să ajungi la un serviciu de care ai nevoie pentru a plăti hainele, masina si casa pe care o lasi goală toată ziua ca să-ti permiti să trăiesti în ea." (Ellen Goodman)

Cine-i prea departe de acest adevar sa ridice mana sus!

Am invatat...

Octavian Paler a zis.....

Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul ... depinde de ceilalti.

Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.

Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi

Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.

Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce
Pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci

Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva

Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete

Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi

Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti

Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie,
Cand trebuie indiferent de consecinte

Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate

Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau

Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la
distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata

Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu,
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.

Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten, oricum te va
rani
din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.

Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fi iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti

Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.

Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta
personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii

Am invatat ca, daca doi oameni se cearta,
Nu inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.

Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe Primul loc
Si nu faptele sale

Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit

Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata

Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.

Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.

Am invatat ca scrisul ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti

Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede ...

Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama,
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti
sustine parerile.

Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit

Tu? Ai invatat ceva?

Cine moare?

Moare cate putin cine se transforma in sclavul
obisnuintei, urmand in fiecare zi aceleasi
traiectorii; cine nu-si schimba existenta; cine nu
risca sa construiasca ceva nou; cine nu vorbeste cu
oamenii pe care nu-i cunoaste.

Moare cate putin cine-si face din televiziune un guru.
Moare cate putin cine evita pasiunea, cine prefera
negrul pe alb si punctele pe "i" in locul unui
vartej de emotii, acele emotii care invata ochii sa staluceasca,
oftatul sa surada si care elibereaza sentimentele inimii.

Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este
nefericit in lucrul sau; cine
nu risca certul pentru incert pentru a-si indeplini un vis; cine
nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte sfaturile
"responsabile". Moare cate putin cine nu calatoreste; cine nu
citeste; cine nu asculta muzica; cine nu cauta harul din el insusi.

Moare cate putin cine-si distruge dragostea; cine nu se lasa ajutat
Moare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-si de mila si
detestand ploaia care nu mai inceteaza. Moare cate putin cine
abandoneaza un proiect inainte de a-l fi inceput; cine nu intreaba
de frica sa nu se faca de ras si cine nu raspunde chiar daca
cunoaste intrebarea. Evitam moartea cate putin, amintindu-ne
intotdeauna ca "a fi viu" cere un efort mult mai mare decat simplul
fapt de a respira. Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o
fericire splendida. Totul depinde de cum o traim... Daca va fi sa te
infierbanti, infierbanta-te la soare Daca va fi sa inseli,
inseala-ti stomacul. Daca va fi sa plangi, plange de bucurie. Daca va
fi sa minti, minte in privinta varstei tale. Daca va fi sa furi, fura
o sarutare. Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica. Daca va fi sa simti
foame, simte foame de iubire. Daca va fi sa doresti sa fii fericit,
doreste-ti in fiecare zi...

de Pablo Neruda